Parameter name: request
Zaslave? Andriana
INTRODUCERE
?
? ?
Globalizarea se refer? la un proces accentuat de integrare pe plan mondial ?i de raspîndire a unui set de idei mai mult sau mai pu?in legate de activitatea economic? ?i de produc?ia bunurilor materiale, fortele promotoare fiind : ? liberalizarea comertului international si a fluxurilor de capital, ? accelerarea progresului tehnologic si societatea informationala. Concept destul de contoversat, globalizarea este privit? sub dou? aspecte: Pozitiv ce se concentreaz? pe beneficiile uniformiz?rii ?i a mondializ?rii societ??ilor, Negativ ce acuz? globalizarea pentru pierderea individualit??ii unui popor, a unei comunit??i.
Dezvoltarea durabil? ?i globalizarea
?
In ceea ce prive?te dezvoltarea durabil?, aceasta se refer? la capacitatea unei societ??i de a func?iona continuu într-un viitor nedefinit, f?r? a ajunge la epuizarea resurselor cheie, ea reprezint? adoptarea unor sisteme pe termen lung, de dezvoltare ?i realizare a unei comunit??i prin luarea în considerare a problemelor economice, de mediu ?i sociale. Dezvoltarea durabil? ofer? un cadru prin care comunit??ile pot folosi în mod eficient resursele, crea infrastructuri eficiente, proteja ?i îmbun?t??i calitatea vie?ii, crea noi activit??i comerciale care s? le consolideze economia. Ne poate ajuta s? cream comunit??i s?n?toase care s? poat? sus?ine atît noua noastr? genera?ie, cît ?i pe cele care urmeaz?. Modurile de interpretare tradi?ionale de planificare ?i dezvoltare creeaz?, mai mult decît rezolv?, probleme de mediu înconjur?tor sau sociale. Acolo unde interpret?rile tradi?ionale pot conduce la aglomerare, extindere, poluare ?i consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabil? ofera solu?ii reale ?i de durat? care ne consolideaz? viitorul. Toate aceste inova?ii care au ap?rut în ultimele decenii pentru a u?ura ?i îmbun?t??i via?a omului sînt, bineîn?eles, legate de o societate a cunoasterii din ce în ce mai pregnant? ?i mai unanim acceptat?, fapt ce demonsteaz? de fapt eficacitatea ei. Dac? mai exist? ?i azi comunit??ile tradi?ionale, conservatoare, care nu sînt deschise la schimbare ?i resping din start orice apare nou în peisajul lor, acestea sînt cazuri izolate ce vor fi în cele din urma ”convertite” de acest val informa?ional, devenit indispensabil oricarei dezvolt?ri, pentru c? în lipsa lui resursele nu ar putea fi valorificate în mod eficient.
?
?
Factorii determinan?i ai globaliz?rii
? ?
?
Factorii economico-comerciali care au influen?at adâncirea procesului de globalizare a economiei mondiale sunt: Liberalizarea comer?ului cu servicii în special în domeniul telecomunica?iilor, asigur?rilor ?i bancar, a constituit tendin?a dominant? a anilor ’70 în SUA, fiind continuat? în anii ’80 în Marea Britanie ?i ulterior în Uniunea European? ?i Japonia. Tendin?a continu? ?i în prezent, incluzând ?i ??rile Europei Centrale ?i de Est, printre care ?i România. Liberalizarea pie?elor de capital ca urmare a elimin?rii treptate a obstacolelor impuse circula?iei devizelor ?i a capitalului, reprezint? un pas favorabil în vederea form?rii unor pie?e financiare globale. Aceast? mobilitate a capitalului reduce riscul repatrierii capitalului în special în cazul companiilor transna?ionale ?i înregistreaz?, totodat?, o reducere a costurilor în condi?ii normale.
Factorii determinan?i ai globaliz?rii
? ?
?
?
?
Liberalizarea investi?iilor str?ine directe Incepând cu anii ’70, interesul comun al umanit??ii de prezervare (ap?rare) a mediului înconjur?tor s-a concretizat prin apari?ia unor concepte, cu voca?ie global?: bunurile comune ale umanit??ii, dezvoltarea durabil? ?i securitatea ecologic?, care au constituit noi factori ce au dinamizat procesul de globalizare a economiei mondiale. Bunurile comune ale umanit??ii sunt spa?ii cum ar fi oceanele, fondurile marine, care din diverse motive nu sunt susceptibile a fi divizate ?i nici nu cad sub inciden?a suveranit??ii statelor. Cu excep?ia oceanelor, nici unul din aceste bunuri comune nu au fost polizate, deoarece este relativ faptul c? oamenii posed? capacit??i tehnice de exploatare ?i deteriorare. Dezvoltarea durabil? este definit? drept dezvoltarea care r?spunde nevoilor prezente, f?r? a compromite capacitatea genera?iilor viitoare de a-?i satisface nevoile. Dezvoltarea durabil? e conceput? în vederea reconcilierii dintre economie ?i mediul înconjur?tor, ca o nou? cale de dezvoltare care s? sus?in? progresul uman nu numai în câteva locuri ?i pentru câ?iva ani, ci pe întreaga planet? ?i pentru un viitor apropiat. Securitatea ecologic? este una dintre dimensiunile fundamentale ale securit??ii globale.
Abordarea conceptual? a globaliz?tii
?
?
?
?
?
Globalizarea reprezint? procesul prin care distan?a geografic? devine un factor tot mai pu?in important în stabilirea ?i dezvoltarea rela?iilor transfrontaliere de natur? economic?, politic? ?i sociocultural?. Re?elele de rela?ii ?i dependen?e dobîndesc un poten?ial tot mai mare de a deveni interna?ionale ?i mondiale. Globalizarea apare definit? diferit în opinia unor anali?ti ai fenomenului. Astfel, Schimnuitov consider? “ dincolo de milioane de cuvinte folosite pentru a descrie globalizarea, avem datoria de a recunoa?te c? ne afl?m în fa?a unui colonialism modern …” ; Martin Allrow - “ globalizarea se refer? la toate acele procese prin care popoarele lumii sunt incorporate într-o singur? societate mondial?, societatea global?.”; Anthony Gidees - “ globalizarea poate fi definit? ca intensificarea rela?iilor sociale în lumea întreag? care leag? într-o asemenea m?sur? localit??ile îndep?rtate, încît evenimentele care au loc sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile departare ?i invers.“ ; Emanuel Richter - “globalizarea este re?eaua global? care a adunat laolalt? comunit??i pe aceast? planet?, alt?dat? dispersate ?i izolate , intr-o dependen?? mutual? ?i o unitate ale unei singure lumi .“
Abordare conceptual? a globaliz?rii
In raportul Dezvolt?rii Mondiale editat de Banca Mondial? în anul 2000 se apreciaz? c? în economia mondial? au loc dou? procese paralele: globalizarea ?i descentralizarea: ? globalizarea consta în transna?ionalizarea pân? la suprana?ionalizare cu deosebire în domeniile comer?ului, finan?elor ?i tehnologiilor de vârf; ? descentralizarea const? în transmiterea de c?tre guvernul na?ional c?tre comunit??ile locale a tot mai multe atribu?ii administrative, sociale, educa?ionale, bugetare ?i în consecin??, rolul statului na?ional se va limita la diploma?ie, armat?, adoptarea legisla?iei interne.
Globalizare-necesitate ?i realitate
?
?
Un excurs temporal în geneza ?i impunerea conceptului de globalizare îl localizeaz?, prin anii ‘60-‘70, ascuns sub no?iunea de „interna?ional“, pentru c? ultimele decenii s?-l impun? prin sintagme ca „economie global?“, „guvernare global?“ ?.a.m.d., aducîndu-l abia dup? 1990 în sfera globalistpostmodernist?, cu denumirea actual?, atît de intens dezb?tut? ?i mediatizat?. Proces prin care lumea tinde s? devin? un spa?iu unic, globalizarea este fie contestat? (de conservatori), promovat? cu curaj (de liberali), ca m?sur? a prosperit??ii universale, p?cii ?i libert??ii, fie tratat? ca pe un pericol, din unghiul suprateritorialit??ii ?i dimensiunii planetare a rela?iilor sociale (de critici)
Globalizare necesitate ?i realitate
Hiperglobali?tii plaseaz? globalizarea in domeniul economicului, tratand-o ca proces de „dena?ionalizare“ a economiilor, prin dezvoltarea unei economii f?r? grani?e, cu instituirea unor re?ele transna?ionale de produc?ie, comer? ?i finan?e, mult mai puternice decat statele inse?i. Se consider? chiar c? globalizarea economic? creeaz? ?i va crea noi forme de organizare social? ce vor inlocui in final statele-na?iune tradi?ionale. Adep?ii hiperglobaliz?rii, v?zute ca fenomen, in primul rand, economic, preconizeaz? o economie global? tot mai integrat?, cu o polarizare crescand? in plan social, cu institu?ii de guvernare global? ?i extensie global?, de fapt o nou? ordine mondial?, in care suveranitatea ?i autonomia statal? se erodeaz? continuu.
Cauzele globaliz?rii
Dimensiunile globaliz?rii
Atunci când diferen?iem dimensiunile – vezi schema 5 – este important s? observ?m c? acestea nu pot fi delimitate în mod clar una ce cealalt?. Astfel pentru a numi doar un exemplu – problemele globale legate de mediu nu pot fi cercetate izolat nici de dimensiunea “economie” ?i nici de dimensiunea “politic?”. Aceast? re?ea global? nu numai la nivelul actorilor, ci ?i la cel al domeniilor tematice reprezint? una dintre particularit??ile globaliz?rii. Intersect?ri ?i delimit?ri ...Diferitele dimensiuni formeaz? împreun? cu “globalizarea” mul?imi de intersec?ie diferite. Este important de v?zut ce anume poate fi subordonat conceptului de globalizare, acesta neepuizându-se în nici un caz în procesele economice, chiar dac? globalizarea economic? poate fi un punct de start ?i o for?? motrice semnificativ?. La fel de important este ?i faptul c? trebuie s? în?elegem c? nu totul face parte din procesul de globalizare ?i c? nu totul este determinat în mod decisiv de acesta. Pentru c? ?i globalizarea are limite. Trebuie s? ?inem cont de acest lucru. Pe de o parte, vorbim de mul?imi de intersec?ie de dimensiuni diferite, pe de cealalt?, de un concept de for??, utilizat în toate domeniile. Pentru a-i putea determina limit?rile, trebuie s? ne distan??m de toate acestea.
Procesele obiective ale globaliz?rii economice
In ultimele decenii ale secolului XX am asistat la dezvoltarea procesului de adâncire a diviziunii interna?ionale a muncii ?i specializare organologic? care a generat comer?ul cu subansamble. Totodat? s-a remarcat faptul c? sporirea comer?ului exterior ?i mondial devanseaz? cre?terea produc?iei mondiale. Astfel, datorit? acestor tendin?e are loc o cre?tere a coeficientului de dependen?? a economiilor na?ionale fa?? de economia mondial? ?i o ascensiune important? a pie?ei externe, fapt ce oblig? statele s? adopte m?suri de liberalizare a comer?ului exterior, ajungându-se pân? la desfiin?area taxelor vamale. Liberalizarea mi?c?rii interna?ionale a m?rfurilor, capitalurilor, serviciilor, persoanelor, for?ei de munc? ?i a tehnologiilor, conduce la dispari?ia grani?elor comerciale , nu îns? ?i a grani?elor na?ionale. Se remarc? ca proces obiectiv adoptarea de reglement?ri comune de c?tre state – acorduri , tratate, conven?ii privind eliminarea dublei impuneri, regimul favorabil al investi?iilor externe, acordarea clauzei na?iunii celei mai favorizate. Infiin?area unor institu?ii ?i organisme interna?ionale comune cu atribu?ii la scar? mondial?, regional? sau subregional? – publice ?i private.
Opinii asupra fenomenului de globalizare economic?
Sus?in?torii globaliz?rii pun accentul în principal pe avantajele generate de procesul de mondializare: reducerea costurilor de produc?ie datorit? economiei de scar?; accelerarea tranzac?iilor schimburilor care se realizeaz? aproape în timpii comunica?i – fax, Internet, etc.; cre?terea vitezei de derulare a opera?iunilor comerciale, financiare ?i tehnologice; extinderea puternic? a pie?elor ?i crearea de noi pie?e independente de anumite surse sau zone tradi?ionale. In consecin?? are loc o cre?tere a eficien?ei întregii activit??i economice la nivel planetar ca urmare a mi?c?rii libere a capitalurilor, investi?iilor, tehnologiilor ?i for?ei de munc? spre domeniile ?i zonele mai profitabile
Oponen?ii globaliz?rii invoc? ?i uneori absolutizeaz? consecin?ele negative: desfiin?area na?iunii ?i statului na?ional; reducerea locurilor de munc? în ??rile în curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivit??ii muncii; specializarea unor state în activit??i de produc?ie generatoare de poluare ?i care necesit? un consum mare de munc?, materii prime ?i energie; adâncirea decalajelor economice ( în prezent 258 de persoane de?in o bog??ie egal? cu cea posedat? de 2,5 miliarde de oameni – aproape ½ din popula?ia Terrei). De asemenea, se men?ioneaz? pericolele privind desfiin?area unor ramuri, falimentarea unor b?nci, destabilizarea vie?ii economice, inclusiv a unor state.
Efectele globaliz?rii
Oricum, globalizarea este un proces obiectiv, ea se întîmpla chiar dac? sîntem de acord cu ea sau nu. Pe de o parte aduce bun?stare, dar pe de alt? parte, aduce bineînteles ?i efecte perverse. Globalizarea are o sum? apreciabil? de efecte, pozitive ?i negative. Ca elemente pozitive, se eviden?iaz?: amplificarea ?i liberalizarea comer?ului, a investi?iilor ?i fluxurilor financiare, extinderea valorilor democratice, ap?rarea identit??ii individuale, protec?ia mediului inconjur?tor, dar ?i „libera circula?ie” a securit??ii. Trebuie s? fim de acord cu analistul Hans Blommestein, c?, pentru prima oar? in istorie, azi, o pia?? tehnologic? global? transform? lumea financiar?, cea a afacerilor, cea politic? ?i psihologia, f?candu-le de nerecunoscut. Din perspectiva pie?ei libere, globalizarea va genera o prosperitate f?r? precedent, pe m?sur? ce tot mai multe na?iuni vor participa la economia global?, iar fluxurile tehnologice ?i financiare dinspre ??rile dezvoltate spre cele mai pu?in dezvoltate vor determina o egalizare a bog??iei ?i o dezvoltare a intregii lumi.
Efectele globaliz?rii
John Gray accentueaz? c? globalizarea, pe care o vede ca pe o interconectare sus?inut? de tehnologie intre evenimente politice, economice, culturale mondiale, are, in acest ultim spa?iu, efect de hibridizare a culturilor, p?strare, innoire ?i dezvoltare a identit??ilor culturale. Globalizarea extinde pun?ile de comunicare dintre comunit??i. De?ine pentru aceasta suficiente canale, cum arfi companiile multina?ionale, ONG-urile, domeniul educa?ional, Internetul, care, in era informa?ional?, sunt de un real folos migra?iei interna?ionale ?i sporirii contactelor umane.
globaliz?rii
Dar globalizarea are ?i efecte negative, cum sunt: sc?derea siguran?ei la to?i indicatorii, globalizarea fenomenelor cronice locale ?i regionale, mondializarea marii criminalit??i organizate (traficul de arme, droguri, persoane), radicalizarea fanatismelor etnice ?i religioase, a terorismului. In plan cultural, dup? Jean-Pierre Warnier, globalizarea fragmenteaz? culturile in „subculturi”: rap, homosexualitate, a varstei a treia, a fanilor fotbalului etc., sau culturi de „ni??”, care nu ofer? solu?ii de integrare pentru indivizii ce le compun. Aspectele negative sunt multiple ?i pentru c? globalizarea este un proces necontrolat, necondus, neguvernat. Sc?pat? de sub controlul politic, globalizarea economic? duce, de exemplu, la haos economic ?i la devastare ecologic? in multe p?r?i ale lumii16. De notat aici ?i influen?a globaliz?rii asupra democra?iei: aceasta, dup? Joseph Stiglitz (La grande desillusion, Fayard, 2002), pare s? inlocuiasc? dictatura elitelor na?ionale cu dictatura finan?ei interna?ionale. Ingrijor?toare sunt, de exemplu, fenomenele de fragmentare ?i sl?bire a coeziunii sociale, de localism, pe intinse arii ale globului17. Practic, prin globalizare, are loc o deteriorare a distribu?iei veniturilor, se multiplic? crizele financiare ?i economice, cu mari efecte asupra vie?ii sociale ?i politice, inclusiv pericolul dezintegr?rii statale.
Efectele negative ale globaliz?rii
Anali?tii procesului de globalizare conchid c? progresul intens pe care il aduce in diverse domenii este neuniform. Mai mult, globalizarea face ca structurile economice ?i sociale care nu se adapteaz? rapid s? se tensioneze la extrem, putand cauza conflicte majore. Cei frustra?i economic, social ?i de alt? natur? pot recurge la diverse mijloace de protest, cu sprijinul tehnologiilor moderne. Economi?tii romani18 cred, in acest sens, c? marea provocare pentru omenire, in epoca globaliz?rii, este de a reduce sursele de sl?bire a coeziunii sociale, sentimentul de frustrare al unor grupuri ?i comunit??i, nein?elegerile intre civiliza?ii
Este globalizarea doar un factor de securitate sau ?i de insecuritate?
In contextul procesului de globalizare, comunica?iile ?i tehnologiile noi pot fi utilizate deopotriv? de state, institu?ii ?i persoane oneste ?i de re?ele ale crimei organizate, organiza?ii ?i grup?ri teroriste, acestea din urm? realizandu?i, astfel, propaganda proprie sau difuzandu-?i amenin??rile, dar ?i procedand la sp?larea banilor (prin sistemul e-Money) sau afectand securitatea statelor, prin spargerea sistemelor de protec?ie a computerelor. Globalizarea na?te insecuritate pe cele mai diverse c?i: ale terorismului politic transna?ional, ale traficului ilegal de arme ?i mijloace letale neconven?ionale, de droguri ?i persoane, ale migra?iei clandestine, ale prolifer?rii armelor de distrugere in mas?, ale agresiunii economico-financiare ?i provoc?rii de catastrofe de mediu.
Efectele globaliz?rii asupra mediului ambiant
Efectele globaliz?rii asupra mediului social
Efectele globaliz?rii asupra mediului politic
Consecin?ele globaliz?rii
Concluzii
?
Astfel, se spune c? globalizarea aduce prosperitate. Oamenii au acces la o cantitate din ce în ce mai mare de bunuri, iar dac? procesul se întîmpl? la scar? planetar?, atunci este clar c? prin globalizare sînt ridicate zone r?mase în urm?, sînt puse în valoare z?c?mintele lor, resursele de materii prime, energie ?i chiar resursele umane. De asemenea, globalizarea impune un nou tip de raportare la realitate, pentru c? pe lîng? faptul c? acest proces prinde insul în ni?te structuri ale societ??ii mondiale, în acela?i timp aceasta societate este introdus? vrînd-nevrînd în sufletul omului, determinînd în el schimb?ri inevitabile. Asadar, este clar c? globalizarea, dac? ne schimb? modul de a fi, trebuie s? ne schimbe ?i modul de a gîndi, de a ne forma.
Concluzii menajeaz? mersul contradictoriu al Criticii care nu
? ?
globaliz?rii consider? c? “ în m?sura în care o schimbare structural? se na?te din mi?care ?i tensiune, globalizarea de?ine un poten?ial transformativ înalt “ ?i c? “ ?elul unei deschideri istorice mai radicale este disponibil.” Trecînd în revist? doar o mic? parte din opiniile pro ?i contra globaliz?rii, este extrem de greu s? ne pronun??m tran?ant spre care din cele dou? tabere înclin? balan?a. Argumentele optimi?tilor sunt contracarate de cele ale pesimi?tilor, deocamdat?, cu mult mai numero?i. Optimi?tii ?in s? remarce faptul c?, în ultimii 50 de ani, speran?a medie de via?? a crescut pe glob de la 46 de ani la 66 de ani. Datorit? progresului înregistrat în domeniul s?n?t??ii, oamenii de ?tiin?? prezic c?, spre sfîr?itul secolului XXI, oamenii vor putea tr?i 200 de ani. Pe de alt? parte, pesimi?tii atrag aten?ia c?, de aceste remarcabile cuceriri ale ?tiin?ei, se va bucura doar o mic? parte de popula?ia Terrei. Pîn? acum, cel pu?in, ele nu s-au reflectat în cre?terea bun?st?rii tututora.
No comments :
Post a Comment